Era mai bine?
Erau oamenii altfel decat acum?
Era mai bine?
Erau oamenii altfel decat acum?
In ultimele zile am urmarit dialogul purtat de dl. Lazaroiu şi dl. Tapalaga pe tema prezumtiei de nevinovatie, cu referire directa la cazurile politicienilor care sunt urmariti in justitie.
Pe scurt dl. Tapalaga sustine ca politicienii ar trebui suspendati din partid in momentul in care se incepe urmarirea penala impotriva lor iar domnul Lazaroiu sustine contrariul.
Eu am citit argumentele ambilor si in contextul vietii politice din Romania consider ca suspendarea politicienilor din partid in momentul inceperii urmaririi penale este necesara pentru ca suspendarea din partid(si nu retragerea statutului de membru) ar da, cel putin la nivel oficial, senzatia ca partidul respectiv nu agreeaza decat membri care sunt deasupra oricaror suspiciuni de infractionalitate si astfel procurorii si judecatorii ar intelege, cel putin la nivel oficial, ca isi pot face datoria fara presiuni exterioare.
In contextul faptului initiator al discutiei celor doi, respectiv reuniunea CNC al PDL, in cadrul careia membrii PDL au votat impotriva modificarii statutului partidului in sensul suspendarii politicienilor in momentul in care incepe urmarirea penala impotriva lor, consider ca la vot s-a optat de fapt intre doua “rele”:
1. sa voteze pentru suspendare si atunci cei care au acum dosare penale precum si viitorii posesori ai unor asemenea bijuterii sa fie suspendati lasand justitia sa isi faca treaba,
Consecinta: pierderea numarului de voturi adus de baronul local, pierderea sustinerii financiare a lui si a grupului de interese, castigarea de votanti datorita imaginii partidului.
2.sa voteze impotriva suspendarii
Consecinta: pastrarea numarului de voturi adus de baronul local, pastrarea sustinerii financiare a lui si a grupului de interese, pierderea de votanti datorita imaginii partidului.
Concluzia votului: votantii adusi de baron cu japca sau cu “galeata”, sustinerea financiara a acestuia si a grupurilor de interese locale/centrale sunt mult mai importante decat voturile castigate pe bune, datorita politicii corecte si echitabile a partidului fata de actul de justitie.
“Multumim” votantilor PDL care ne-au dat posibilitatea celor care am votat cu “coruptii” aia de la PNL sau PSD sa fim martorii “tepelor” lui Basescu din Piata Victoriei. Eu stiam de atunci ca votiotii pacaliti de sloganurile demagogice ale PDL si actualului presedinte vor ajunge sa regrete gestul lor de atunci, in situatia in care nu traiesc in wonderland cu capul, dar regretele vor fi tardive pentru ca nu mai este nimic de facut acum.
Domnule Lazaroiu, tepele sunt acolo, eu le vad in fiecare zi, insa in ele nu se vaita coruptii asa cum a sugerat domnul Basescu in campania electorala mincinoasa. In acele tepe suntem noi toti, poporul roman.
Plecarea ministrului de externe este vazuta ca o lovitura pentru prim-ministrul japonez, Naoto Kan, care incearca sa-si pastreze functia, sa evite alegerile anticipate si destramarea propriului partid, informeaza BBC. Premierul japonez intampina, in acest moment dificultati in Parlament, in ceea ce priveste legiferarea proiectelor de buget.
Politicienii japonezi din opozitie s-au declarat indignati de comportamentul oficialului. “Un ministru de externe poarta negocieri cu tarile straine. Daca a acceptat donatii de la straini, demisia sa este inevitabila” a declarat Yosuke Takagi, in calitate de secretar-general al partidului New Komeito.
Vineri, ministrul de externe japonez a a recunoscut ca a primit 50.000 de yeni (aprox. 500 euro), donatie de la un rezident politic sud-coreean din Japonia.
“Imi cer scuze poporului japonez pentru faptul ca demisionez dupa numai sase luni si ca provoc neincredere din cauza unei probleme cu finantarea mea politica, desi am cautat sa urmez o cale curata de a face politica,” a declarat Maehara.
Rezidentul sud-coreean a declarat ca “l-a sprijinit” pe ministrul de externe, fara sa astepte alte avantaje in schimb si ca n-a intentionat sa comita o ilegalitate. Ea a precizat ca donatia nu i-a fost ceruta.
Sute de mii de coreeni traiesc, astazi in Japonia si, desi vorbesc fluent limba japoneza, traiesc pe teritoriul statului japonez de decenii si platesc taxe, lor nu li se permite sa-si exprime votul la alegeri si sunt considerati inca “straini”.
Aproape în fiecare zi, cineva îşi aminteşte că altcineva (al cărui nume, de regulă, nu-l pronunţă) i-a cerut şpagă pentru faimosul Sorin Blejnar. Se pronunţă nişte sume de te lasă picioarele doar când îţi închipui cum arată banii ăia puşi unul peste altul. După diverşi angajaţi ai Vămii şi un angajat al Fiscului, loviţi de amintiri după gratiile generatoare de claustrofobie, a venit rândul lui Robert Negoiţă. Care a avut o subită revelaţie că, într-o campanie electorală (încă nu se ştie care, da’ o să aflăm după ce se consultă deputatul cu avocaţii), un individ de la ANAF – al cărui nume, evident, nu-l pronunţă – i-a cerut, sub spectrul şantajului că-l caută Fiscul în hârtii, juma’ de milion şpagâ. Cică n-a dat, n-are probe, i-a pus ANAF sechestru pe proprietăţi, dar nici n-a făcut denunţ penal.
M-am săturat de telenovela asta ieftină cu Blejnar! Nu-i nici ăsta vreo icoană pe cruce, dar am pretenţia că nu suntem chiar toţi proşti în ţara asta, să punem botul la vrăjeala de televizor cu regi şi regine, arestări în masă şi eliberări pe sub masă. Se face contrabandă ca la balamuc şi ăştia umflă grăniceri care dijmuiesc babele chioare transportatoare (pe bază de semicursieră) de ţigări cu paporniţa. Se face evaziune cu produse petroliere de-ţi stă ceasul şi ăştia umflă un piţiponc de Bamboo că n-avea turcul Ali timbre fiscale pe borcanele cu pastă de roşii. Se dă şpagă ca la concurs şi luptătorii anticorupţie confiscă bani de-un concediu la superofertă pe litoralul grecesc. N-am văzut o cisternă oprită, n-am auzit de-un container blocat, nu ştiu de nici un TIR tras pe dreapta. Dar lumea trebuie hrănită cu iluzia că se caută asiduu marele păpuşar. Şi, când punctul critic va fi atins, poporului suveran i se va oferi, pe o tavă de argint, printre struguri din Turcia şi portocale din Iordania, capul lui Blejnar. Iar în timpul momentul poetic vibrant, transmis în direct la televiziunile de ştiri, alte cisterne, containere şi autocamioane burduşite vor lua drumul libertăţii de taxe şi impozite…
“Barosanul” i-a ascultat cu naturelul înmuiat până la lacrimi şi s-a prins mai abitir de hamurile puterii. Dar nu oricum, ci mulţumindu-le haladiţilor săi susţinători, care costorari, care ursari, care interlopi. În hurducăielile drumului câţiva au căzut din şareta cu coviltir portocaliu, s-au pierdut în hârtoapele aderării. Între ăştia e şi cumătrul Bercea, zis şi “Mondial”, că tot trăim în zodia… mondializării. Finul prezidenţial a picat la gherlă taman când ajunsese împărat peste ţinutul Olteniei, şi pricina ar fi, cică, o gâlceavă cu fraă su. Geaba şi-au rupt fustele şi s-au jelit pe uscat balabustele, perla măslinie a Drăgăneştilor n-a mai putut ocoli cătuşele, “pârţî-pa, pârţî-pa”! Puradeii Televizor, Ambasador şi Judecător îşi plâng acum tatăl şi se roagă de naşu’ ăl mare să le slobozească părintele. Adică ce, nu babacu’ i-a pus la gât primei doamne ditamai salba de “galbini”? Pă dă altă parte, nu tot el a învârtit-o la dans, la Costeşti, pe câmpul bulibăşit de ciurda de romi? Dicles vere! “Ho, mă, nehaliţilor, mai încolo, că stricăm raportul pe justiţie!” le-o taie don Mircea dinspre Constanţa.
În curând, vom avea balada lui Mondial şi pariu fac că în vara anului viitor ea va răsuna în toate secţiile de votare. S-or găsi niscaiva cârnaţi şi regine s-o aşeze pe note electorale, ce mare scofală, “pârţî-pa, pârţî-pa”! Că de muzica grea se ocupă ceilalţi “manelişti”, pe care lumea îi ia în derâdere poreclindu-i “intelectualii lui Băse”. Se acordează pianele, se ung arcuşurile şi se lustruiesc alămurile, orchestra de zgomote va da iarăşi buzna pe scenă şi-şi va cânta eroul. Toţi, laolaltă, sunt trup şi suflet, corul lătrătorilor de serviciu ai regimului, cântăreţii atârnători. D-aia afonii îl confundă pe Traian Ungureanu cu Salam, ori pe Rodica Culcer cu Roxana aia a Ardealului. Păi nu cântă ei dimpreună “Hai Băsescu la putere, pârţî-pa, pârţî-pa”?